Un baietel privat de un cadru de dezvoltare iubitor, in care sa se simta acceptat si valorizat. Va creste vazand la tatal prietenilor lui toate lucrurile care i-au lipsit la propiul tata, scapandu-i atentiei celelalte care vin la pachet. Va creste dorindu-si sa creasca mai repede si sa devina si el adult in lumea adultilor unde va putea muta muntii din loc, si, cel mai important, va putea avea el copiii lui pe care ii va iubi si accepta neconditionat si carora le va oferi si luna de pe cer. Va putea fi un tata perfect, cu mult mai bun decat tatal lui care l-a facut atat de mult sa sufere si nu s-a ingrijit de nevoile sale emotionale. Din pacate, ajunge sa fie Continue reading
Idealizarea ca reactie la trauma
04 Wednesday Mar 2015
Posted in Cuplu, Psihoterapie, Trauma
Stii ca da pentru ca iti pasa de ce simte sau ce i se intampla. Sau pentru ca este prima persoana la care te gandesti cand te trezesti si ultima la care te gandesti inainte sa adormi. Pentru ca o/ il intelegi si te intelege. Sau, pentru cei mai pragmatici, pentru ca iti face placere prezenta ei/ lui. Pentru ca te aduce cu picioarele pe pamant sau pentru ca uneori ce simti pentru ea/ el te face sa simti ca plutesti. Pentru ca atunci cand iti apare in gand iti bate inima mai tare sau ti se trezeste un zambet pe fata. Pentru ca simti ca apartii; nu cuiva, ci ca pur si simplu nu plutesti in deriva pentru ca esti conectat cu cineva oriunde te-ai afla.